3 momente importante de la care porneste
- Rebreanu a surprins intr-o zi, la inceput de primavara, la marginea Prislopului, un taran care saruta pamantul
- Aspru pedepsita de tatal ei pt. ca s-a indragostit de cel mai bicismit dintre flăcăii din sat
- care vorbeste cu atata patima despre pamant incat pare o fiinta vie
- importanta deosebita; aduce impreuna intreaga comunitate a Pripasului.
- se desfasoara duminica, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea, mama Floricai.
- inca de la inceput taranii sunt impartiti in bogotani si sarantoci, in functie de loturile de pamant detinute de fiecare
- Alexandru Glanetasu sta si asculta la usa bucatariei ca un caine necutezand sa intre in vorba cu cei bogati
- la hora, Ion este numit hot, talhar, si fleandura de Vasile Baciu, fapt care il determina sa puna la cale planul de seducere a Anei si sa obtina pamanturile lui V. Baciu
- dezvaluita treptat pe parcursul romanului
- scene esentiale in capitolele Zvarcolirea si Sarutarea
-
- In prima faza; surprinsa imaginea personajului care contempla loturile de pamant si exclama cu uimire "Cat pamant doamne"; il cuprinde un sentimentul inferioritatii; se simtea "Mic si slab ca un vierme in fata uriasului"
-
- In capitolul Sarutarea; dupa ce obtine pamanturile, devine uriasul din poveste si simte superioritatea pe care o ofera loturile; Intr-un gest de admiratie si ca simbol al posesiunii, saruta pamantul simtind "un fior rece, ametitor la atingerea lutului moale"
- metafora drumului: care intra in Pripas (universul fictional) si readuce cititorul la realitate prin acelasi drum care, acum iese din sat.
- termenii totpnimici, comuni celor doua etape sunt: Jidovita, Cismeaua Mortului, Padurea Domneasca, Rapele-Dracului, prezentati in sens invers la final
- simetria: tehnica preferata de Rebreanu intrucat capitolele sunt, la randul lor, ca un intreg
- romanul valorifica incercarile lui Ion de a obtine pamant intr-o societate in care diferentele dintre bogotani si sarantoci se fac in functie de loturile de pamant pe care le detine fiecare
- textul aduce in prim plan: Societatea Transilvaneana a cekei de-a doua jumatati ale secolului al XIX-lea, preocuparile taranilor si intelectualilor, intr-o imagine unitara
- titlu initial: "Zestrea", pt a evidentia incercarile personajului principal de a obtine zestrea Anei
- titlul devine: "Ion", nume specific unei intregi clase sociale care evidentiaza dorinta tuturor taranilor de a avea pamant
- Pripas, un sat din Transilvania
- a doua jumatate a sec. XIX-lea
- repere spatio-temporale fixate tu exactitate la inceputul romanului: "Duminica", "curtea Todosiei", "satul e la hora"; sustin obiectivitatea romanului precum si veridicitatea actiunii intamplarilor
- numar mare de conflicte care se manifesta atat la nivel interior cat si exterior
- disputele au in centrul lor dorinta personajelor de a avea cat mai mult pamant
- Ion intra intr-o serie de conflicte cu V. Baciu, preotul Belciug, invatatorul Herdelea si George Bulbuc.
- la nivel interior: dupa ce-si satisface Glasul Pamantului, Ion se concentreaza pe Glasul Iubirii ce-i va aduce finalul tragic
- in planul intelectualilor: conflict intre preotul Belciug si invatatorul Herdelea
-
- Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta
-
- Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul
- doua parti: isi gasesc corespondent in actiunile personajului central; cele doua patimi il urmaresc pe Ion pana la finalul vietii
- fiecare capitol poarta cate un titlu rezumativ si functioneaza ca unitate in cadrul intregii naratiuni
- puse impreuna, capitolele formeaza o imagine de ansamblu a societatii din Transilvania din cea de-a doua jumatate a sec. XIX-lea
- autor = pers. care imagineaza si scrie textul
- narator = vocea care prezinta evenimentele
- naratiune = mod de expunere
- perspectiva narativa = pct. de vedere narativ
- diegeza = spatiu narativ
- existenta a doua planuri narative distincte care presinta personaje si intamplari reprezentative pt. o intreaga categorie sociala
- reluarea unei teme sau a unui motiv dintr-un plan narativ in celalalt
- Exemple:
- nunta lui Ion cu Ana - nunta lui George cu Laura
- conflictul Ion si V. Baciu - Herdelea si Belciug
Curent literar manifestat in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea in care scriitorii isi propun organizarea unui univers fictional, copie fidela a realitatii
- doua trasaturi ce fac posibila incadrarea romanului Ion in realism sunt tehnica detaliului si obiectivitatea textului
- pt a obtine "Pulsatiile vietii", Rebreanu utilizeaza tehnica detaliului; in incipit e prezentat drumul ce intra in Pripas, acoperisul casei lui Ion, care-si regaseste corespondent in personalitatea acestuia. Scena horei e prezentata treptat prin acumulare de detalii
- Obiectivitatea naratorului; sustinuta prin
- verbe si pronume la persoana a III-a
- plasarea cu exactitate in timp si spatiu
- Hora de duminica ofera textului veridicitate
- Personajul realist e pus in mediul sau natural pt. a i se observa reactiile
- personaj principal si eponim (apare in titlu)
- erou puternic individualizat
- tipic pentru categoria taranilor saraci
- din punct de vedere:
- social: tipul taranului sarac care-si schimba conditia sociala prin casatoria cu Ana
- moral: tipul parvenitului lipsit de scrupule
- psihologic: ambitiosul dezumanizat de lacomie
- directă:
- narator
- "Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil"
- personaje
- Vasile Baciu: "hoț", "tâlhar"
- autocaracterizare
- "Ma molesesc ca o baba naroada. Parca m-as mai fi in stare sa ma scutur de calicie... Las' ca-i buna Anuta! As fi o natafleata sa dau cu piciorul norocului pt. niste vorbe"
- narator
- indirectă: fapte, atitudini, comportament, relații, gesturi, vestimentație, limbaj
Basorelief - lucrare de sculptura cu figuri scoase in relief pe un fond cu care corp comun